Retezat
surse: "Trasee Apine in Carpati", Walter Kargel 1976; Nomenclatorul frta, etc.
Munţii Retezat fac parte din Carpaţii Meridionali şi anume din masivul Godeanu, cuprins între culoarul Timiş — Cerna şi Jiu. Retezatul Central, culminînd cu vîrfurile Peleaga (2 509 m), Păpusa (2 500 m) şi Retezat (2 485 m), este cea mai înaltă regiune muntoasă din ţară, avînd înălţimea medie de 2 350 m. Atît Retezatul Central cît şi creasta sudică Drăgşanul—Custura— Gruniul sînt alcătuite din granit şi granodiorit; în zona mediană (Rîu Bărbat — Lăpuşnicul Mare) se intercalează o fîşie de şisturi cristaline; în schimb, Retezatul Mic, în sud-vest, este clădit din calcare.
Munţii Retezat fac parte din Carpaţii Meridionali şi anume din masivul Godeanu, cuprins între culoarul Timiş — Cerna şi Jiu. Retezatul Central, culminînd cu vîrfurile Peleaga (2 509 m), Păpusa (2 500 m) şi Retezat (2 485 m), este cea mai înaltă regiune muntoasă din ţară, avînd înălţimea medie de 2 350 m. Atît Retezatul Central cît şi creasta sudică Drăgşanul—Custura— Gruniul sînt alcătuite din granit şi granodiorit; în zona mediană (Rîu Bărbat — Lăpuşnicul Mare) se intercalează o fîşie de şisturi cristaline; în schimb, Retezatul Mic, în sud-vest, este clădit din calcare.
Imensul masiv de granit roşu al Retezatului Central cu lacurile sale de culoarea azurului şi sclipiri argintii, în mijlocul jnepenişului şi al eleganţilor zîmbri, cunoaşte zvîcniri verticale în Colţii Pelegii, Bucura II, Judele, Vîrful Retezat, în care alpiniştii hunedoreni au deschis circa 60 de trasee alpine de mare interes. La acestei se adaugă traseele din pereţii de calcar ai Cheilor Buta, către Cîmpul lui Neag.
Ca şi munţii Făgăraşului, Retezatul este un masiv ideal pentru alpinismul de iarnă. In afară de ascensiunile pe marile vîrfuri Retezat, Bucura, Peleaga, Păpuşa, Vîrful Mare, Judele, Slăveiul şi pe crestele ce le unesc, sînt foarte apreciate marile circuite, precum şi turele combinate de schi alpin şi căţărătură pe stîncă.
Accesul la principalele zone de alpinism se face prin Haţeg—Nucşoara—Poiana Cîlnic (şosea) la cabana Pietrele. Staţia de cale ferată cea mai apropiată: Ohaba de Sub Piatră. Pentru Cheile Buta: prin Lupeni—Cîmpul lui Neag.
Bucura II (2 372 m)
Baza: Cabana Pietrele, Refugiul Genţiana
Acces: Valea Pietrele
| 1 | Traversarea peretelui | 5B | ||
| 2 | Fisura Întreruptă | 4A | M. Schenn ş.a. | |
| 3 | Creasta „25 Octombrie" | 3B | L. Karacziony, M. Schenn | |
| 4 | Furcile | 3B | E. Cristea, A. Irimia | |
| 5 | Corvinul | 3B | ||
| 6 | Creasta Vîntului | 3A | P. Bordea, C. Zamfii | |
| 7 | Traseul Central | 3A | ||
| 8 | Traseul Puştilor | 3A | ||
| 9 | Creasta Vulturilor | 3A | A. Floriciou ş.a. | |
| Tr. Frontal | 4A, 5+ | 7lc | Török Zsolt, Clepcea Raul 2005 | |
| 10 | Creasta Întreruptă | 3A | ||
| 11 | Creasta Părăsită | 2B | ||
| l2 | Creasta Vînătorilor | 2A | ||
| l3 | Hornul Mare | 2A | E. Cristea, R. Schuler | |
| l4 | Vîlcelul cu Fereastră | 2A | E. Cristea, R. Schuler | |
| 15 | Vîlcelul cu Serpentine | 1B | ||
| 16 | Ţancul Marginal | 2B |
Valea Pietrele
Baza şi accesul ca la Bucura II.
| 1 | Creasta Frumoasă - Culmea Stînişoara faţa estică | 2B | ||
| 2 | Traseul nr. 1 | 2A | ||
| 3 | Traseul nr. 2 | 2A | ||
| 4 | Traseul nr. 3 | 2A | ||
| 5 | Creasta Cocoşului | |||
| 6 | Vîlcelul de Jos | |||
| 7 | Faţa de est a Vîrfului Stînişoara |
Judele Mare (2410 m), Judele Mic, Turnu Porţii
Baza: Cabana Pietrele, Refugiul Genţiana
Acces: Valea Pietrele — Lacul Bucura
Baza: Cabana Pietrele, Refugiul Genţiana
Acces: Valea Pietrele — Lacul Bucura
| 1 | Traseul nr. 1 din Creasta Gemenele | 4B | E. Cristea, | |
| 2 | Traseul nr. 2 din Creasta Gemenele | 4B | I. Karacziony, E. Cristea. | |
| 3 | Creasta Gemenele | 3B | I.. K aracziony, A. Irimia, E. Cristea | |
| 4 | Piciorul Judelui Mare Faţa dinspre Turnul Porţii | 4A | T. Cristina, E. Cristea | |
| 5 | Traseul Roland Geller | 3B | ||
| 6 | Custura Judelui | 2A | A. Irimia, E. Cristea | |
| 7 | Custura cu Campanule din faţa S-E a Judelui Mare | 2A | E. Cristea L. Karaziony | |
| 8 | Traseul din Canionul Judele Turnul Porţii | 2A | A. Irimia, E. Cristea | |
| 9 | Creasta Vestică din Turnul Porţii | 3A | A. Irimia, E. Cristea | |
| 10 | Custura N-V a Turnului Porţii (intrarea dinspre Tăul Ştirbului) | 2A | E. Cristea, A. Irimia |
Cheile Buta
Baza: Cîmpul lui Neag
Acces: Valea Buta
Baza: Cîmpul lui Neag
Acces: Valea Buta
| 1 | Faţa Nordică | 1B | ||
| 2 | Surplomba Centrală din Peretele sud-vestic | 4A | | |
| 3 | Traseul Alveolelor | 3A | ||
| 4 | Cleanţul Ascuţit | 3B | ||
| 5 | Hornul Frumos | 3B | ||
| 6 | Creasta Estică | 3B | ||
| 7 | Traseul Minerului | 3A | ||
| 8 | Traseul Verde | 3A |
Vf. Retezat
Baza: Cabana Pietrele Acces: Valea Stînişoarei
Baza: Cabana Pietrele Acces: Valea Stînişoarei
| 1 | Creasta Ascuţită | 4A |
COLŢII PELEGII / VALEA REA
Vîrful Peleaga, cel mai înalt din Retezat, are calităţi deosebite pentru practicarea alpinismului, în mod deosebit a celui de iarnă. Vara, punctul de atracţie maximă îl constituie Colţii Pelegii, al căror versant nordic domină căldarea Văii Rele. Pentru a parcurge cîteva din traseele aflate în Colţii Pelegii este recomandabil să se instaleze un bivuac pe malurile unuia dintre tăurile Văii Rele, de unde în scurt timp se poate ajunge la baza Colţilor. Aceştia poartă numele (de la stînga la dreapta): Muchia Estică, Muchia Mare, Muchia Ascuţită şi Colţul Negru. Printre cele mai frumoase trasee cităm: Muchia Mare, Corvinul, Traseul Curajului, Hornul Zăpezii, Traseul Vostok, Traseul Gemenelor, Traseul Fetelor. Caracteristică pentru escalade în această regiune este stînca de granit, neîntîlnită în altă zonă de alpinism din România, în care, în general, este prezentă roca de calcar sau conglomeratele.
Colţii Pelegii (2 509 m)
Baza: Cabana Pietrele
Acces: Valea Rea
Vîrful Peleaga, cel mai înalt din Retezat, are calităţi deosebite pentru practicarea alpinismului, în mod deosebit a celui de iarnă. Vara, punctul de atracţie maximă îl constituie Colţii Pelegii, al căror versant nordic domină căldarea Văii Rele. Pentru a parcurge cîteva din traseele aflate în Colţii Pelegii este recomandabil să se instaleze un bivuac pe malurile unuia dintre tăurile Văii Rele, de unde în scurt timp se poate ajunge la baza Colţilor. Aceştia poartă numele (de la stînga la dreapta): Muchia Estică, Muchia Mare, Muchia Ascuţită şi Colţul Negru. Printre cele mai frumoase trasee cităm: Muchia Mare, Corvinul, Traseul Curajului, Hornul Zăpezii, Traseul Vostok, Traseul Gemenelor, Traseul Fetelor. Caracteristică pentru escalade în această regiune este stînca de granit, neîntîlnită în altă zonă de alpinism din România, în care, în general, este prezentă roca de calcar sau conglomeratele.
Colţii Pelegii (2 509 m)
Baza: Cabana Pietrele
Acces: Valea Rea
| 1 | Muchia Mare | 4B | I. Silea, I. Cokh | |
| 2 | Traseul Curajului | 4A | C. Zamfir, D. Pichiu | |
| 3 | Traseul Mezinului | 5A | C. Zamfir, C. Pichiu | |
| 4 | Fisura Ascunsă | 4B | ||
| 5 | Traseul Treptelor | |||
| 6 | Muchia Ascuţita | 4B | A. Riţişan, F. Severineanu 1960 | |
| 7 | Corvinul | 5A | A. Riţişan, F. Severineanu | |
| 8 | Fisura Verde | 3B | ||
| 9 | Traseul Vostok II | 3B | ||
| 10 | Traseul Capra Neagră | 3B | ||
| 11 | Diedrul Sfinxului | 3A | ||
| 12 | Traseul Schiorului | 3A | ||
| 13 | Creasta însorită | 3A | ||
| 14 | Traseul Diedrelor | 3A | ||
| 15 | Creasta Frumoasă | 3A | ||
| 16 | Hornul Zăpezii | 3A | ||
| 17 | Creasta Fraţilor | 2B | ||
| 18 | Ţancul Singuratic | 2B | ||
| 19 | Traseul Prieteniei | 2B | ||
| 20 | Traseul Începătorului | 2B | ||
| 21 | Creasta Pionierului | 2A | ||
| 22 | Creasta Luceafărul | 2A | ||
| 23 | Vîlcelul Sfinxului | 2A | ||
| 24 | Vîlcelul Verde | 2A | ||
| 25 | Vîlcelul Alb | 2A | ||
| 26 | Hornul Etapelor | 2A | ||
| 27 | Creasta Mijlocie din Valea Rea | 2A | ||
| 28 | Trascul Gemene | A. Riţişan, C. Zamfir | ||
| 29 | Traseul Fetelor | D. Chivu, M. Nagy, A. Riţişan |
| Comentarii |
| grade de walt pe 2007-03-17 09:57:50 are cineva informatii despre gradele RP si de artif. ale traseelor? |
Numai utilizatori inregistrati pot inscrie comentarii.
Va rugam sa va logati sau sa va inregistrati.